Oare este bine să visăm cu ochii deschişi?

Tuturor ni se întâmplă să ne lăsăm gândurile să rătăcească, pentru ca apoi să ne trezim zâmbind sau oftând. Este bine să ne dăm voie să visăm cu ochii deschişi, dar nu prea mult, spun specialiştii.

Uneori, gândurile ne fug de la viaţa cotidiană preţ de numai câteva secunde, dar când durează minute bune, visele cu ochii deschişi nu pot trece neobservate. Cei din jur ar putea spune despre tine că eşti „cu capul în nori“ ori aerian, că eşti plictisit, că nu te interesează subiectul unei discuţii sau activitatea pe care o desfăşori în acel moment, iar în unele cazuri, rişti să fii catalogat ca instabil emoţional.

Visăm cu ochii deschişi pentru că uneori avem nevoie să „evadăm“ din cotidian, să ne eliberăm de probleme, sunt de părere unii psihologi. Visăm pentru că în viaţa reală nu primim lucrurile pe care ni le dorim şi atunci ne refugiem în imaginar, spun alţii. Dar visele cu ochii deschişi nu sunt mereu o „supapă“ sau un mecanism de adaptare. Ele ne pot ajuta să ne construim viitorul, să ne imaginăm aventuri sau să găsim soluţii pentru diverse probleme. Activitatea cerebrală nu încetineşte, aşa cum ar putea părea din exterior. Din contră, ea devine mai intensă, ceea ce înseamnă că ne concentrăm mai mult asupra problemelor. Este chiar recomandat să ne dăm voie să visăm cu ochii deschişi la serviciu, iar şefii nu ar trebui să ne critice pentru asta, spun cercetătorii britanici de la Universitatea din Lancashire, citatţi de cotidianul „Daily Mail“.

Din studiul pe care l-au publicat de curând reiese că visatul cu ochii deschişi ne ajută să devenim mai creativi şi să găsim mai uşor soluţii pentru diverse probleme. Acestă stare mentală ne ajută să explorăm posibilităţi şi să construim scenarii. Sarcinile plictisitoare, pasive, cum ar fi participarea la o şedinţă sau citirea unui raport, stimulează creativitatea mai mult decât cele care ne solicită mai mult. Când visarea ne acaparează viaţa Despre visarea cu ochii deschişi nu există foarte multe date ştiinţifice şi asta pentru că este un fenomen prea puţin studiat până acum. Cât de des este normal să cădem pe gânduri într-o zi nu se ştie exact, dar un semnal de alarmă ar trebui să apară atunci când ajungem să ne construim o viaţă alternativă visând cu ochii deschişi.

Trăirile imaginare ne pot acapara într-o măsură atât de mare, încât viaţa profesională şi cea personală pot avea de suferit. Profesorul Eli Somers, psihoterapeut israelian, spune că în asemenea situaţii vorbim de o tulburare de adaptare, dar ea nu este recunoscută deocamdată ca boală de comunitatea medicală. O femeie care suferă de această tulburare încă de la vârsta de cinci ani povesteşte calvarul prin care trece: „Am petrecut zile întregi nefăcând altceva decât să visez cu ochii deschişi. Am pierdut multe weekenduri în care nu am visat cu ochii deschişi într-o manieră obsesivă, incontrolabilă (…) Mi se întâmplă pur şi simplu, fără să doresc şi fără să plănuiesc nimic.

Această problemă mi-a creat multe neplăceri în viaţă şi mi-a afectat capacitatea de a funcţiona normal zi de zi“. Femeia, care şi-a păstrat anonimatul, a înfiinţat un site pentru persoanele care se confruntă cu această problemă: http://daydreamingdisorder.webs.com. Nu există la ora actuală un tratament pentru episoadele obsesive de visare. Singura metodă de a reduce frecvenţa acestor episoade este de a evita factorii declanşatori odată ce au fost identificaţi. Muzica, privitul la televizor, datul în leagăn sau în balansoar ori plimbările sunt cei mai frecvenţi factori declanşatori. Activităţile plictisitoare, de rutină pot, de asemenea, să ne predispună la visare, dar adeseori nu le putem evita.

În cazul copiilor poate fi semn de ADHD  Foarte mulţi copii visează cu ochii deschişi în timpul orelor de curs, atunci când îşi fac temele sau chiar când se joacă. Acest comportament îi îngrijorează pe mulţi dintre părinţi iar temerile lor sunt oarecum justificate, pentru că visarea cu ochii deschişi se află printre simptomele tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie (ADHD). Aceasta nu este însă printre cele mai vizibile manifestări ale tulburării. Copiii cu ADHD sunt neatenţi la ore şi la teme, dezorganizaţi, impulsivi şi agitaţi. Dacă visează cu ochii deschişi, dar nu au niciuna dintre aceste manifestări, este puţin probabil să sufere de ADHD. ( adevarul.ro )

Regiunea neuronala asociata visarii cu ochii deschisi este esentiala pentru sanatatea creierului intrucat ne permite sa indeplinim sarcini in modul „autopilot”, constata un nou studiu efectuat de oamenii de stiinta de Cambridge University, noteaza bbc.com.

Un grup de regiuni neuronale, cunoscute sub numele de „retea implicita” (engl.”default mode network” – DMN), este activata in creier atunci cand vizionam trecutul sau viitorul. 

Cercetatorii de la Cambridge University au descoperit ca aceeasi retea neuronala ne permite sa trecem la modul de functionare automat atunci cand ne familiarizam cu anumite practici sau sarcini, asa cum este cazul urmarii unui traseu familiar ca drumul spre casa.  

Rezultatele studiului ar putea deschide noi cai de tratare a persoanelor ce sufera de boli mintale. 

Studiile efectuate anterior pe aceasta tema arata ca reteaua implicita a creierului este, in mod normal, activa in stadiile de repaus, insa la pacientii ce sufera de Alzheimer, schizofrenie si tulburari de hiperactivitate cu deficit de atentie activitatea cerebrala a acestei retele este mai scazuta, prin comparatie cu persoanele sanatoase.  

Cu toate acestea, cercetatorii nu au ajuns inca sa descopere toate functiile acestei regiuni neuronale. 

Pentru a realiza studiul, 28 de voluntari au fost rugati sa participe la un joc de carti ce presupunea potrivirea cartii tinta cu una din cele patru carti afisate, in functie de numarul, culoarea sau figura afisata pe acestea.

In tot acest tip, activitatea neuronala a fost monitorizata prin intermediul tehnologiei imagistice de rezonanta magnetica functionala.

Cercetatorii au observat ca in timp ce participantii invatau regulile jocului de carti – in etapa de achizitie a cunostintelor – activitatea neuronala a crescut in zona cunoscuta sub numele de reteaua de atentie dorsala. 

Aceasta regiune a fost asociata procesarii informatiilor ce necesita atentie. 

Cand participantii au invatat regulile jocului si au inceput sa le aplice in mod repetat, zona DMN a creierului a fost din ce in ce mai activa. 

Cei ce au avut rezultate bune in cadrul testarilor au inregistrat o activitate cerebrala crescuta atat in zona retelei implicite a creierului, cat si in partea creierului asociata functiilor de memorare.  

Regiunea cerebrala ce apartine DMN ne permite sa anticipam ceea ce urmeaza sa se intample si sa reduce nevoia de a procesa noi date. 

„Este, in esenta, un mod de operare autopilot ce ne ajuta sa luam decizii rapide atunci cand stim care sunt datele problemei,” declara autorul principal al studiului, Denis Vatansever.  

Spre exemplu, atunci cand mergem pe un traseu familiar, reteaua DMN este activa si cu ajutorul acesteia putem indeplini sarcinile necesare fara a investi timp de gandire in deciziile pe care le luam la orice pas. 

Daca mediul inconjurator se schimba si nu mai corespunde asteptarilor noastre, creierul trece la „modul manual” de operare ce suprapune activitatea cerebrala participanta in luarea deciziilor activitatii retelei DMN.  

Oamenii de stiinta spera ca aceste concluzii sa deschida noi cai de abordare si tratare a problemelor de sanatate mintala, precum dependenta, depresia, tulburarea obsesiv compulsiva si alte afectiuni ce implica modele de gandire automata si nasc comportamentul repetitiv. ( hotnews.ro )

Reclame

2 gânduri despre “Oare este bine să visăm cu ochii deschişi?

  1. Eu nu pot decât sa ma bucur.Nimic nu poate fi mai frumos decât atunci când noi ne împlinim visele cu propriile noastre forte.Cu mult drag va doresc o zi minunata și o săptămână cu spor în toate.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Eu visez cu ochii deschisi dintotdeauna, în orice împrejurare, iar de ceva vreme, chiar daca umblu cu capul în nori, dar cu picioarele pe pamânt, am remarcat, ca tot ce mi-am dorit, prin credinta, perseverenta, multa munca si pasiune obsesiva toate visele copilariei, s-au realizat obiectiv pragmatic, în realitatea 3D… 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s