Viaţa trece, pietrele rămân

Înțeleptul Solomon, fără telescop sau microscop, scrutează universul lumii antice de la ultimul etaj al înțelepciunii și exclamă: ,,Toate lucrurile sunt într-o necurmată frământare, aşa cum nu se poate spune…” Nu ştiu ce ar spune Solomon despre lumea de astăzi când ar vedea atâţia care se scoală de dimineață şi ajung foarte departe, când ar vedea cu câtă uşurare şi uşurătate dau unii vrabia din mâini (made in romania) pentru cea de pe gardul atrăgător vopsit (made in U.E.); ce ar zice el oare despre ataţia absolvenţi de şcoală generală sau liceu care au aşteptat să treacă Paştele, s-au pus sfioşi cu burta pe carte, sau invers, aşteptând să se îngraşe porcul sau să le cadă un examen uşor ca o pară mălăiaţă; dar, vor trece ele şi examenele şi vine vacanţa, cu trenul din Franţa, când vom avea timp să tăiem frunze la câini până ce nu vom mai vedea pădurea din pricina copacilor.


Frământare există, în noi şi în afara noastră; viața trece, cu noi de mânuță sau trudindu-ne să-i ținem cadența; examenele trec, pere mălăieţe… mai cad, şi păsările de pe gardul vopsit mai mor; trece viaţa şi ne trezim că am rămas cu o pară mălăiaţă, care ne ţine loc de foame şi un gard vopsit, care ne dă iluzia siguranţei; şi ca să nu pară celorlalţi că suntem singuri într-un cuib de cuci începem să umblăm cu cioara vopsită în eterna căutare a pomului lăudat.

Apa trece… Cine-şi va aduce aminte de examenele luate cu note mari sau trecute cu miloaga? Dar de reuşitele profesionale şi realizările noastre sociale, de casele, maşinile, firmele noastre sau de biserica noastră? Cine-şi va mai aduce aminte de strălucita performanţă de a trece prin viaţă ca gâsca prin apă? Ce-şi vor mai aduce aminte alţii despre noi când vom fi oale şi surcele?

Pietrele rămân… o mână curată şi caldă întinsă să ajute un necunoscut, un pahar de vorbă bună şi proaspătă dăruit unui însetat, un leuţ greu dăruit discret cuiva care-l vede picat din cer, un cuvânt de bine unui străin venit de pe lună, o vizită la un bolnav uitat de lume, un telefon de încurajare dat unui nimeni însingurat din oferta gratis pe viaţă, un braţ pe care te poţi sprijini în momente de slăbiciune, o rană bandajată făcută de un prieten, un scaun oferit celui ce stă în picioare, un pieton dus cu maşina acasă, o farfurie de mâncare… mâini curate şi calde întinse, vorbe bune, leuţi supergrei, cuvinte de bine, vizite prelungite, nopţi nedormite, telefoane nesfârşite, braţe obosite, picioare ostenite, cauciucuri uzate, farfurii de spălat… necontabilizate, nesemnate, nefotografiate, nepublicate, nerecompensate şi banal de Neînsemnate . Autor: Gili Indrie 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s